Imi pare rau sa vad ca printre atatea subiecte de interes cultural de biblioteca nici nu se pomeneste.Oare sa nu stie nimeni ca in Macin exista o biblioteca?????
Eu lucrez acolo, si as fi foarte bucuroasa daca cineva dintre voi ar veni cu idei sau sugestii despre organizarea unui eveniment cultural,lansarea unei carti,o expozitie de pictura,sau chiar sa puna in scena o pisa de teatru.
Adresa de e-mail:biblioteca.macin@yahoo.com.
Biblioteca
36 mesaje
• Pagina 1 din 4 • 1, 2, 3, 4
Re: Biblioteca
de danjalea pe 21 Ian 2010 09:32
Ma bucur ca ai ridicat mingea la fileu. Chiar acu 3 zile sotia mea imi spunea ca va trece pe la biblioteca, pentru a va propune ceva activitati, care sa atraga tinerii spre citit. In cazul de fata iti va scrie direct pe mail, eventual o discutie ulterioara pe mess. Noi suntem putin intrigati de faptul ca pentru copii nostri celelalte atractii(TV, internet, DVD...), ocupa aproape tot timpul disponibil, iar cel dedicat cititului, lipseste cu desavarsire...Tinem legatura.
- danjalea
- Mesaje: 127
- Membru din: 05 Ian 2009 14:45
- Locatie: Macin
Re: Biblioteca
de 2na pe 21 Ian 2010 16:52
Ma bucur sa am cat mai multe activitati in biblioteca.Va astept sa colaboram.
Astep sa vb nu numai prin mail ci si fata in fata.
Astep sa vb nu numai prin mail ci si fata in fata.
- 2na
- Mesaje: 41
- Membru din: 20 Ian 2010 16:00
Re: Biblioteca
de 2na pe 21 Ian 2010 22:22
Cautam eventuali sponsori care ar putea ajuta biblioteca,pentru a ne desfasura unele activitati in conditii de secol XXI.
- 2na
- Mesaje: 41
- Membru din: 20 Ian 2010 16:00
Re: Biblioteca
de 2na pe 31 Mar 2010 15:19
BIBLIONET – LUMEA IN BIBLIOTECA MEA
Biblioteca orasenesca "Prof Ion Buzea" se numara printre fericitii castigatori ai Programului Biblionet, care va oferi servicii de calitate constituind totodata o sursa importanta de acces la informatii a comunitatii.
Biblioteca va fi dotata in curand cu patru calculatoare conectate la internet,accesul fiind gratuit.
Programul ”Biblionet- lumea in biblioteca mea” este finantat de Fundatia Bill si Melinda Gates si gestionat de IREX ( International Research & Exchanges Board ) are ca obiectiv facilitarea accesului gratuit la Internet si instalarea de calculatoare in bibliotecile publice din Romania.
Biblionet este un program de cinci ani care le va facilita romanilor accesul gratuit la informatie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne in Romania. Prin cursurile de formare si tehnologia furnizata, Biblionet va ajuta bibliotecile sa asigure servicii in comunitatile locale sub forma unui parteneriat intre IREX, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania, autoritatilor locale si nationale si bibliotecile din tara.
Pentru a-si atinge acest obiectiv, Biblionet se va concentra pe patru componente principale ale programului:
- Facilitarea accesului public la informatie;
- Pregatirea bibliotecarilor din bibliotecile publice;
- Promovarea valorii bibliotecilor pentru comunitati;
- Asigurarea sprijinului guvernamental.
Biblioteca orasenesca "Prof Ion Buzea" se numara printre fericitii castigatori ai Programului Biblionet, care va oferi servicii de calitate constituind totodata o sursa importanta de acces la informatii a comunitatii.
Biblioteca va fi dotata in curand cu patru calculatoare conectate la internet,accesul fiind gratuit.
Programul ”Biblionet- lumea in biblioteca mea” este finantat de Fundatia Bill si Melinda Gates si gestionat de IREX ( International Research & Exchanges Board ) are ca obiectiv facilitarea accesului gratuit la Internet si instalarea de calculatoare in bibliotecile publice din Romania.
Biblionet este un program de cinci ani care le va facilita romanilor accesul gratuit la informatie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne in Romania. Prin cursurile de formare si tehnologia furnizata, Biblionet va ajuta bibliotecile sa asigure servicii in comunitatile locale sub forma unui parteneriat intre IREX, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania, autoritatilor locale si nationale si bibliotecile din tara.
Pentru a-si atinge acest obiectiv, Biblionet se va concentra pe patru componente principale ale programului:
- Facilitarea accesului public la informatie;
- Pregatirea bibliotecarilor din bibliotecile publice;
- Promovarea valorii bibliotecilor pentru comunitati;
- Asigurarea sprijinului guvernamental.
- 2na
- Mesaje: 41
- Membru din: 20 Ian 2010 16:00
Re: Biblioteca
de 2na pe 23 Apr 2010 22:59
23 APRILIE.ZIUA BIBLIOTECARULUI
Puţină lume ştie de această zi, şi cred că acum este un bun prilej să vorbim despre bibliotecari. Cine sunt bibliotecarii şi ce fac ei, toată lumea ştie, dar că se mai gândeşte cineva la bibliotecari e greu de crezut. In aceste vremuri de restrişte, bibliotecarii sunt ei mai mulţumiţi decât alţii ? Dimpotrivă, suferă şi ei alături de toată societatea românească prin diminuarea drastică a salariului ca urmare a pierderii sporurilor care mai reuşeau cât de cât să le facă viaţa suportabilă, şi prin dispariţia atâtor posturi, cu precădere din rândul bibliotecarilor şcolari şi publici, ca urmare a neîndeplinirea normelor. Nu am greşit, în biblioteci, există încă norme , norme de cititori, norme de volume citite ( aşa cum odinioară aveam norme la naşteri), şi neîmplinirea acestor norme conduce la suprimarea posturilor (de altfel în programul naţional de restructurări din învăţământ primele posturi desfiinţate din şcoli au fost cele de bibliotecar - cine mai are nevoie astăzi de lectură?).
Poate să pară ciudat că în secolul XXI, există încă la noi asemenea norme în biblioteci. De ce nu ar exista atunci norme pentru credincioşi şi rugăciuni?
Dar n-ar trebui să ne mire nimic într-o ţară în care cartea şi cultura (în general), sunt marginalizate, în care nu există niciun program guvernamental serios pentru promovarea cărţii şi a bibliotecilor , şi în care intelectualii sunt mai preocupaţi de evenimente politice decât de aceste lucruri.
Câtă lume s-a sesizat, de exemplu, că bibliotecile publice comunale şi bibliotecile şcolare nu au primit nici un ban pentru achiziţia de cărţi în anul 2009.
Ca în orice meserie e necesar să cunoşti şi aici cum să lucrezi cu cartea şi mai ales cu cititorul, iar acest lucru a devenit imperios odată cu extinderea fenomenului de informatizare a bibliotecilor.
S-a adăugat apoi şi un alt aspect – numirea în funcţia de bibliotecar a persoanelor cu pile, neveste şi fiice al nomenclaturii sau protejaţii acesteia, care aveau nevoie de o slujbă comodă, chiar dacă era slab plătită. Profesorii care nu voiau să se ducă la ţară, de exemplu, prin relaţii suspuse puteau obţine un post de bibliotecar.
Situaţia a continuat până în 1990 şi continuă sub alte forme şi astăzi, îndeosebi în mediul rural, unde nevasta sau fiica primarului sau a şefului de post este bibliotecară, iar dacă la concursul pentru ocuparea postului de bibliotecar ar reuşi altcineva care nu este agreat de primar– cazuri rarisime – primăria n-ar mai finanţa postul. Avem numeroase exemple în acest sens.
Mai e nevoie de bibliotecari, se întrebă unii „mai inteligenţi” în condiţiile în care pe un singur CD-ROM pot fi stocate până la jumătate de milion de pagini de carte. S-a ajuns până acolo (fapt autentic), încât preşedinţi de consilii judeţene au cerut chiar desfiinţarea bibliotecilor publice judeţene considerând că nu mai sunt necesare dacă se pot citi cărţi pe internet. S-ar realiza astfel, exultă ei, importante economii. Ei nu ştiu că astăzi specialiştii sunt în unanimitate de acord că publicaţia în format pe hârtie este de neînlocuit în ciuda expansiunii documentelor electronice, şi că biblioteca viitorului este biblioteca hibridă cu publicaţii pe hârtie şi publicaţii eletronice.
Munca de bibliotecar! Adevărul e că oamenii nu ştiu şi nici nu-i interesează ce se ascunde în spatele acestei activităţi, de la selecţie si achiziţie până la aşezarea publicaţiilor în rafturi. Ei nu ştiu că pentru a ajunge la momentul în care cartea este oferită spre lectură, în bibliotecă, sau acasă, au loc o serie de operaţii complexe de natură intelectuală care presupun cultură şi pricepere profesională. Iar astăzi lucrurile au devenit tot mai complicate.Din experienta mea stiu că pentru a ajunge un bun bibliotecar ai nevoie de cel puţin de 7-8 ani. Introducerea informatizării în biblioteci, invazia bazelor de date documentare al căror număr este din ce în ce mai important în biblioteci sunt doar doua exemple în sprijinul ideii că e nevoie de bibliotecari şi care trebuie să fie bine pregătiţi profesional. Din mânuitori de cărţi ei au ajuns mânuitori de informaţii, ceea ce ne e deloc simplu. Asistăm la naşterea unui nou concept, acela de mediator care se va defini mai exact în anii următori. La rândul lor bibliotecile se transformă puţin câte puţin din biblioteci pasive în biblioteci mediatoare între masa de informaţii şi cititori.
Lumea bibliotecilor se află într-un dinamism fără precedent. Masificarea lecturii a pus biblioteca în rolul de agent al învăţării şi socializării. Bibliotecarul se află astăzi în poziţia de agent de schimb şi lider în gestionarea informaţiei. El nu doar dă cartea cititorului , el devine pe zi ce trece educatorul lui, cel care îl învaţă cum să utilizeze mai eficient resursele informaţionale ale bibliotecii, care se află acum pe suporturi tot mai sofisticate.
Din păcate, profesia de bibliotecar continuă să rămână una marginalizată. Tinerii nu par să fie atraşi în România de această profesie, cum se întâmplă în alte ţări, în ciuda faptului că bibliotecarii se află, prin activităţile desfăşurate, în chiar centrul societăţii informaţionale. La aceasta contribuie şi mentalitatea românească, întărită de comunism, că bibliotecarii nu sunt cine ştie ce şi că oricine e bun de bibliotecar, dar şi mass-media contemporană care ia de multe ori în derizoriu meseria. Păcatul e că se vorbeşte de cele mai multe ori în necunoştinţă de cauză, toată lumea fiind convinsă că se pricepe la biblioteconomie ca şi la sport, ca şi la politică etc.
Din când în când revistele culturale, în lipsă de alte subiecte, se ocupă şi de biblioteci. Din păcate, de cele mai multe ori sunt invitaţi să scrie oameni de cultură din afara bibliotecilor şi nu din interiorul lor, care sunt foarte „siguri” de ce este o bibliotecă sau ce ar trebui să fie, care este misiunea bibliotecarului, vin cu sfaturi, enunţă teorii, şi devin astfel credibili influenţând opinia publică.
In schimb bibliotecarii adevăraţi sunt oameni modeşti, care stau la locul lor şi nu vorbesc prea mult în public, doar în cercul lor, adesea cu sfială şi măsură. Or la noi cine vorbeşte mai mult, cine este mai agresiv intră în atenţia opiniei publice.
Se spune adesea că omul creează profesia. Cred că bibliotecarii, care nu sunt neapărat nişte literaţi rataţi, cum se spunea în secolul al XIX-lea în Franţa, iar meseria nu are nici o legătură, decât una istorică, cu literele, ar trebui să stăruie mai mult în ridicarea profesiei lor la nivelul celorlalte profesii intelectuale, să fie arhitecţii propriei lor meserii şi să ştie să se bată pentru afirmarea acesteia.
Ce aş putea dori pentru această profesie? Aş dori ca guvernanţii să-şi întoarcă faţa şi spre bibliotecari, aceşti trudnici slujitori ai cărţii şi informaţiei şi să le acorde locul care li se cuvine într-o societate care totuşi se slujeşte încă de cărţi şi biblioteci. Aş dori, de asemenea, ca toţi cei care iubesc cartea şi biblioteca să vadă în bibliotecar un om cu ştiinţă de carte, în sensul propriu al termenului, care, în comparaţie cu oameni de alte profesii, deţine mai multe informaţii decât aceştia, informaţii de care societatea noastră are atâta nevoie.
Cu ocazia Zilei bibliotecarului, urez tuturor colegilor mei de breaslă, din biblioteci , şcolare şi publice succese profesionale şi multă sănătate.
Puţină lume ştie de această zi, şi cred că acum este un bun prilej să vorbim despre bibliotecari. Cine sunt bibliotecarii şi ce fac ei, toată lumea ştie, dar că se mai gândeşte cineva la bibliotecari e greu de crezut. In aceste vremuri de restrişte, bibliotecarii sunt ei mai mulţumiţi decât alţii ? Dimpotrivă, suferă şi ei alături de toată societatea românească prin diminuarea drastică a salariului ca urmare a pierderii sporurilor care mai reuşeau cât de cât să le facă viaţa suportabilă, şi prin dispariţia atâtor posturi, cu precădere din rândul bibliotecarilor şcolari şi publici, ca urmare a neîndeplinirea normelor. Nu am greşit, în biblioteci, există încă norme , norme de cititori, norme de volume citite ( aşa cum odinioară aveam norme la naşteri), şi neîmplinirea acestor norme conduce la suprimarea posturilor (de altfel în programul naţional de restructurări din învăţământ primele posturi desfiinţate din şcoli au fost cele de bibliotecar - cine mai are nevoie astăzi de lectură?).
Poate să pară ciudat că în secolul XXI, există încă la noi asemenea norme în biblioteci. De ce nu ar exista atunci norme pentru credincioşi şi rugăciuni?
Dar n-ar trebui să ne mire nimic într-o ţară în care cartea şi cultura (în general), sunt marginalizate, în care nu există niciun program guvernamental serios pentru promovarea cărţii şi a bibliotecilor , şi în care intelectualii sunt mai preocupaţi de evenimente politice decât de aceste lucruri.
Câtă lume s-a sesizat, de exemplu, că bibliotecile publice comunale şi bibliotecile şcolare nu au primit nici un ban pentru achiziţia de cărţi în anul 2009.
Ca în orice meserie e necesar să cunoşti şi aici cum să lucrezi cu cartea şi mai ales cu cititorul, iar acest lucru a devenit imperios odată cu extinderea fenomenului de informatizare a bibliotecilor.
S-a adăugat apoi şi un alt aspect – numirea în funcţia de bibliotecar a persoanelor cu pile, neveste şi fiice al nomenclaturii sau protejaţii acesteia, care aveau nevoie de o slujbă comodă, chiar dacă era slab plătită. Profesorii care nu voiau să se ducă la ţară, de exemplu, prin relaţii suspuse puteau obţine un post de bibliotecar.
Situaţia a continuat până în 1990 şi continuă sub alte forme şi astăzi, îndeosebi în mediul rural, unde nevasta sau fiica primarului sau a şefului de post este bibliotecară, iar dacă la concursul pentru ocuparea postului de bibliotecar ar reuşi altcineva care nu este agreat de primar– cazuri rarisime – primăria n-ar mai finanţa postul. Avem numeroase exemple în acest sens.
Mai e nevoie de bibliotecari, se întrebă unii „mai inteligenţi” în condiţiile în care pe un singur CD-ROM pot fi stocate până la jumătate de milion de pagini de carte. S-a ajuns până acolo (fapt autentic), încât preşedinţi de consilii judeţene au cerut chiar desfiinţarea bibliotecilor publice judeţene considerând că nu mai sunt necesare dacă se pot citi cărţi pe internet. S-ar realiza astfel, exultă ei, importante economii. Ei nu ştiu că astăzi specialiştii sunt în unanimitate de acord că publicaţia în format pe hârtie este de neînlocuit în ciuda expansiunii documentelor electronice, şi că biblioteca viitorului este biblioteca hibridă cu publicaţii pe hârtie şi publicaţii eletronice.
Munca de bibliotecar! Adevărul e că oamenii nu ştiu şi nici nu-i interesează ce se ascunde în spatele acestei activităţi, de la selecţie si achiziţie până la aşezarea publicaţiilor în rafturi. Ei nu ştiu că pentru a ajunge la momentul în care cartea este oferită spre lectură, în bibliotecă, sau acasă, au loc o serie de operaţii complexe de natură intelectuală care presupun cultură şi pricepere profesională. Iar astăzi lucrurile au devenit tot mai complicate.Din experienta mea stiu că pentru a ajunge un bun bibliotecar ai nevoie de cel puţin de 7-8 ani. Introducerea informatizării în biblioteci, invazia bazelor de date documentare al căror număr este din ce în ce mai important în biblioteci sunt doar doua exemple în sprijinul ideii că e nevoie de bibliotecari şi care trebuie să fie bine pregătiţi profesional. Din mânuitori de cărţi ei au ajuns mânuitori de informaţii, ceea ce ne e deloc simplu. Asistăm la naşterea unui nou concept, acela de mediator care se va defini mai exact în anii următori. La rândul lor bibliotecile se transformă puţin câte puţin din biblioteci pasive în biblioteci mediatoare între masa de informaţii şi cititori.
Lumea bibliotecilor se află într-un dinamism fără precedent. Masificarea lecturii a pus biblioteca în rolul de agent al învăţării şi socializării. Bibliotecarul se află astăzi în poziţia de agent de schimb şi lider în gestionarea informaţiei. El nu doar dă cartea cititorului , el devine pe zi ce trece educatorul lui, cel care îl învaţă cum să utilizeze mai eficient resursele informaţionale ale bibliotecii, care se află acum pe suporturi tot mai sofisticate.
Din păcate, profesia de bibliotecar continuă să rămână una marginalizată. Tinerii nu par să fie atraşi în România de această profesie, cum se întâmplă în alte ţări, în ciuda faptului că bibliotecarii se află, prin activităţile desfăşurate, în chiar centrul societăţii informaţionale. La aceasta contribuie şi mentalitatea românească, întărită de comunism, că bibliotecarii nu sunt cine ştie ce şi că oricine e bun de bibliotecar, dar şi mass-media contemporană care ia de multe ori în derizoriu meseria. Păcatul e că se vorbeşte de cele mai multe ori în necunoştinţă de cauză, toată lumea fiind convinsă că se pricepe la biblioteconomie ca şi la sport, ca şi la politică etc.
Din când în când revistele culturale, în lipsă de alte subiecte, se ocupă şi de biblioteci. Din păcate, de cele mai multe ori sunt invitaţi să scrie oameni de cultură din afara bibliotecilor şi nu din interiorul lor, care sunt foarte „siguri” de ce este o bibliotecă sau ce ar trebui să fie, care este misiunea bibliotecarului, vin cu sfaturi, enunţă teorii, şi devin astfel credibili influenţând opinia publică.
In schimb bibliotecarii adevăraţi sunt oameni modeşti, care stau la locul lor şi nu vorbesc prea mult în public, doar în cercul lor, adesea cu sfială şi măsură. Or la noi cine vorbeşte mai mult, cine este mai agresiv intră în atenţia opiniei publice.
Se spune adesea că omul creează profesia. Cred că bibliotecarii, care nu sunt neapărat nişte literaţi rataţi, cum se spunea în secolul al XIX-lea în Franţa, iar meseria nu are nici o legătură, decât una istorică, cu literele, ar trebui să stăruie mai mult în ridicarea profesiei lor la nivelul celorlalte profesii intelectuale, să fie arhitecţii propriei lor meserii şi să ştie să se bată pentru afirmarea acesteia.
Ce aş putea dori pentru această profesie? Aş dori ca guvernanţii să-şi întoarcă faţa şi spre bibliotecari, aceşti trudnici slujitori ai cărţii şi informaţiei şi să le acorde locul care li se cuvine într-o societate care totuşi se slujeşte încă de cărţi şi biblioteci. Aş dori, de asemenea, ca toţi cei care iubesc cartea şi biblioteca să vadă în bibliotecar un om cu ştiinţă de carte, în sensul propriu al termenului, care, în comparaţie cu oameni de alte profesii, deţine mai multe informaţii decât aceştia, informaţii de care societatea noastră are atâta nevoie.
Cu ocazia Zilei bibliotecarului, urez tuturor colegilor mei de breaslă, din biblioteci , şcolare şi publice succese profesionale şi multă sănătate.
- 2na
- Mesaje: 41
- Membru din: 20 Ian 2010 16:00
Re: Biblioteca
de 2na pe 09 Iul 2010 12:40
Cititul si abilitatile de comunicare
Cititul imbunatateste vocabularul si abilitatile de comunicare, dezvolta imaginatia si creativitatea si ofera, probabil, cea mai buna sursa de cunostinte posibila. Interesul pentru arta si literatura a copilului ar trebui dezvoltat de la cea mai frageda varsta si mentinut pana cand va deveni obisnuinta. Asigurati-va ca nu foloseste internetul pentru a scapa de citit si dimpotriva pentru a facilita cititul prin gasirea de titluri si carti interesante, invatati-l sa pretuiasca cartile si eventual chiar sa achizitioneze o carte mai speciala din propriile economii, astfel deschizandu-i apetitul si interesul acestuia atat pentru literatura cat si pentru arta in sine.
Cititul imbunatateste vocabularul si abilitatile de comunicare, dezvolta imaginatia si creativitatea si ofera, probabil, cea mai buna sursa de cunostinte posibila. Interesul pentru arta si literatura a copilului ar trebui dezvoltat de la cea mai frageda varsta si mentinut pana cand va deveni obisnuinta. Asigurati-va ca nu foloseste internetul pentru a scapa de citit si dimpotriva pentru a facilita cititul prin gasirea de titluri si carti interesante, invatati-l sa pretuiasca cartile si eventual chiar sa achizitioneze o carte mai speciala din propriile economii, astfel deschizandu-i apetitul si interesul acestuia atat pentru literatura cat si pentru arta in sine.
- 2na
- Mesaje: 41
- Membru din: 20 Ian 2010 16:00
Re: Biblioteca
de 2na pe 09 Iul 2010 12:41
Bibliotecile publice
Exista si posibilitatea frecventarii bibliotecilor publice, atunci cand nu exista posiblitatea creerii unei biblioteci personale. Mergeti impreuna cu copilul la bilbioteca, oferiti motive sa citeasca, lasati-l sa aleaga el cartile si cititi impreuna cu el. La varste mai mari puteti sa incepeti sa ii recomandati carti, sau sa i le oferiti cadou. Poate nu se va bucura foarte tare insa i-ar putea deschide apetitul pentru citit. Daca acesta obisnuieste sa isi petreaca mult timp la calculator, indrumati-l catre site-uri de literatura, eventual incercati sa il inscrieti la diverse concursuri. Toate aceste lucruri trebuie facute in mod repetat deoarece copilul se poate razgandi in orice moment si astfel va renunta la citit chiar dinainte de a se apuca.
Exista si posibilitatea frecventarii bibliotecilor publice, atunci cand nu exista posiblitatea creerii unei biblioteci personale. Mergeti impreuna cu copilul la bilbioteca, oferiti motive sa citeasca, lasati-l sa aleaga el cartile si cititi impreuna cu el. La varste mai mari puteti sa incepeti sa ii recomandati carti, sau sa i le oferiti cadou. Poate nu se va bucura foarte tare insa i-ar putea deschide apetitul pentru citit. Daca acesta obisnuieste sa isi petreaca mult timp la calculator, indrumati-l catre site-uri de literatura, eventual incercati sa il inscrieti la diverse concursuri. Toate aceste lucruri trebuie facute in mod repetat deoarece copilul se poate razgandi in orice moment si astfel va renunta la citit chiar dinainte de a se apuca.
- 2na
- Mesaje: 41
- Membru din: 20 Ian 2010 16:00
36 mesaje
• Pagina 1 din 4 • 1, 2, 3, 4
Cine este conectat
Utilizatorii ce navigheaza pe acest forum: Niciun utilizator inregistrat si 0 vizitatori
